Uneori barbatul nu poate vedea mai departe de propriul ego. E orbit de nivelul de testosteron. Sindromul e numit "cohones grande". Conditia barbatului pefect consta in existenta launtrica a doua-trei personalitati. Puterea lui de a fi pe rand amant, razboinic, consoarta. Un asemenea amestec nu este nici pe departe omogen si de aceea are nevoie un liant. Curajul casnic. Puterea de a infrunta fricile si nelamuririle. Puterea de a ignora instinctul de mascul alfa, de a imparti cu Ea titlul de falus al familiei. De a accepta sa fi corectat atunci cand gresesti. De a realiza ca uneori pantalonii nu is de tine. Alcoolul nu te face mai puternic, asta o sti cand te zvarcolesti a doua zi. Incalcarile acestor forme de curaj te transforma foarte rar in erou si cel mai des in macho. Zoe, fi barbata!
miercuri, 5 noiembrie 2008
marți, 4 noiembrie 2008
Doar poezie
Am observat ca e la moda sa postezi poezii. Acum cativa ani scriam si eu poezii. Nu eram emo, fetiscana cu oracol sau mai stiu eu ce, eram doar un visator incurabil, un romantic. In plus ma ajutau sa cuceresc fetele mai repede. Le-am adastat cu grija si iata cateva dintre ele...
Un...O...
Un om,
O cale,
Un suflet,
O jale.
Un astru,
O culoare,
Același om,
O altă jale.
Un curs,
O cântare,
Același suflet,
Eterna jale.
(septembrie 2006)
Ritm
Sunt imbracat in zale,
Ganduri atare,
Cu iz de saturare,
Se naste un soare,
O mama plange alinare,
Imi suflu viata in foale,
Beau sudoare,
Undeva se stinge o lumanare,
Mintile chioare, pasc mioare.
(tot prin 2006)
fragment...
(...)Am izbit cerul cu o piatra
Ranit, el a gemut
S-a desirat ca o tesatura veche si,
Din inaltul lui a inceput sa curga nisip(...)
duminică, 2 noiembrie 2008
It`s like a circle...
A scrie pe blog din plictiseala...Din plictiseala scrisului pentru sine. Nu cred ca poti sa scrii numai pentru tine. Nimeni nu este atat de egoist. Scrii pentru altcineva, pentru "cineva". Care "cineva"? Care o fi, numai sa ma citeasca. Pentru ca daca nu , care mai e scopul blogului? Daca ai blog nu scrii de mana, pe foaie, sau eventual in word, scrii pentru ca vrei commenturi, sau vrei ca cineva sa te intrebe: (poate apreciativ) "Ce ai vrut sa zici cand ai scris asta? Cui te adresai? Mie?" Uneori incerci sa fi subtil, dar deseori sfarsesti prin a zice de-a dreptul ce ai de zis... Pentru ce sa mai pui oamenii pe ganduri? Asta doar daca nu vorbesti de Raduleasca si de Dani, sau Razvan, sau care naiba o fi... Sper ca nu am fost indeajuns (sau deloc) subtil ca cineva sa se simta...
